INDIA MEA. Episodul XVI. Allepy. Venice of the East

Print Friendly, PDF & Email

Exista o legenda confirm careia PARASURAMA, cea de-a 6 incarnare a zeului Vishnu, si-a aruncat toporul in mare si de aici s-a creeat Kerala… Revista National Geographic Traveler clasa regiunea Kerala printre „primele 50 de «destinatii pe care trebuie neaparat vazuta macar o data in viata»“ asa ca iata-ne si pe noi in mijlocul evenimentelor cum s-ar zice.

S-a terminat cu povestea coloniala din Trivandrum, din nou la drum… de data aceasta catre Alleppy supranumit si Venetia Estului. Pana sa ajungem am luat un bus …genul de bus pe care il vedeam mereu pe drum: mereu in miscare, pitoresc pentru noi. In ce fel? Usor “murdar”, mijlocul de locomotie nu avea geamuri dar avea gratii… O fi sarit vreodata cineva din mers??!! Asa ca pentru un final de calatorie, dupa o doza de curent asa cum nu am mai avut niciodata parte, (ne lacrimau ochii, ne curgea nasul, iar parul, parul era fix ca din scena cu Bridget Jones), spiritul era UP IN THE SKY!

Foto: Laura Postelnicu

Foto: Laura Postelnicu

Am ajuns in minunatul orasel fix la gara / autogara si iar ultra cunoscuta senzatie de nebunie, balamuc, incotro? Mai intai o cafea si o tigare apoi cautam si un tuk tuk sa ne duca la pensiune… care pensiune, am ales-o fix pentru pentru ca avea review-uri bune si era un heritage house! Darrrr surprizaaaa… acolo nu stia stanga ce face drepta si nimeni nu avea habar de rezervarea noastra. Ehh… se mai intampla… Pana la urma ne-au cazat cu chiu cu vai, dar oamenii de acolo pareau cu adevarat picati din cerul inseninat in ziua respectiva… Vrindavanam Heritage Home nu as recomanda-o in mod particular, cu siguranta sunt locuri mult mai dragute. Este ciudat cand ajungi intr-un spatiu iar energia locului este complet diferita de a ta, nu te primeste iar tu nu o accepti.

Lumea zice ca Alleppy este Venetia Estului, acum daca va asteptati la gondolieri si chestii romantice si dulcegarii de Italia, va inselati amarnic! Sunteti tot in India, intr-un orasel care seamana cu o piata ambulanta cu legume si tot felul de dracii de vanzare, care are niste canale, frumoase la origine dar neingrijite si pline de Doamne ajuta… (fiecare intelege ce vrea din asta). Dar e dragut sa te plimbi prin oras…si sa te uiti la ruinele caselor coloniale – din pacate intr-o stare deplorabila. Probabil ca odata demult a fost altfel…

Sursa foto: http://www.thehindu.com/multimedia/dynamic/00004/tv19alcanal_jpg_4847f.jpg

Sursa foto: http://www.thehindu.com/multimedia/dynamic/00004/tv19alcanal_jpg_4847f.jpg

Foto: Laura Postelnicu

Foto: Laura Postelnicu

Foto: Laura Postelnicu

Foto: Laura Postelnicu

Clar pana acum este locul care imi place cel mai mult din Kerala…desi nu este nimic special de vazut. Orasul este tare fain si plaja imi place la nebunie  … zen mood ON again!! Imi place …e asha cumva cam ca la Sulina… Nici vorba de facut plaja sau dezbracat in costum de baie , toata lumea face baie imbracat.

Foto: Laura Postelnicu

Foto: Laura Postelnicu

Foto: Laura Postelnicu

Foto: Laura Postelnicu

De la plaja ne-am plimbat prin orasel si mi s-a parut ciudat ca mai peste tot pe strada vezi steaguri rosii, secera si ciocanul, postere cu Lenin. Este musai de mentionat ca statul Kerala este un stat care a votat de bunavoie Partidul Comunist (Marxist) la conducere. Cum e viata asta …aici promoveaza comunismul iar in Peru de exemplu era cat pe ce sa ajung la sectie ca aveam un tricou rosu cu secera si ciocanul, suvenir de la Moscova 😉

Foto: Laura Postelnicu

Foto: Laura Postelnicu

La barfa prin sat …

Foto: Laura Postelnicu

Foto: Laura Postelnicu

… sau spre templu cu bicicleta…

Foto: Laura Postelnicu

Foto: Laura Postelnicu

Trebuia cumva sa ne rezervam excursia cu barca de a 2-a zi si bineinteles ca nu gasisem nici o agentie de turism. Tristete, dezamagire…ne asezam pe treptele unui magazin, sau asa am crezut la inceput, sa ne uitam la oameni, cand apare patronul locului. Magazinul era defapt un studio foto, iar proprietarul foarte dragutz normal ca avea un amic care organiza genul de excursie pe care o vroiam noi. Un telefon si gata omuletul venea pe un scuter repede repede! excursie aranjata!

Foto: Laura Postelnicu

Foto: Laura Postelnicu

Alappuzha sau, daca se doreste un nume mai romantic, Alleppey, este localitatea de unde calatori neobositi se imbarca in cele peste 1000 de “houseboats” pentru a explora vasta retea de canale, este punctul final inainte de intrarea in golful Marii Arabiei, este locul in care poti face cunostinta cu viata rurala, inainte de a te imbarca la bordul uneia dintre casele plutitoare.

Foto: Laura Postelnicu

Foto: Laura Postelnicu

Absolut toata lumea povestea de croazierele din Kerala…prin labirintul de canale, unde treci pe langa orezari de un verde crud, la care cand te uiti pur si simplu si te spala pe creier si uiti de tot, sate de pescari, unde viata zilnica a locuitorilor se desfasoara degajat fara sa para deranjati de turistii care par toti de nationalitate japoneza si le fac poze non stop. Nu pot sa nu recunosc ca nu este pitoresc sa te plimbi printre nuferi si palmieri, si mi s-a parut atat de ciudat ca in lumea asta exotica si colorata sa vad cate o bisericuta mica, mai degraba decat un templu.

Foto: Laura Postelnicu

Foto: Laura Postelnicu

Foto: Laura Postelnicu

Foto: Laura Postelnicu

Ambarcatiuniile utilizate pentru croaziera se numesc Kettuvallam (in limba locului numita Malayalam) vechile barci erau folosite pentru a transporta orezul din proximitate, sunt construite din lemn de anjili, transformate pentru turisti in hoteluri sau restaurante plutitoare, pentru toate buzunarele. Barcile lungi de pana la 25 – 30 de metri, sunt construite manual cu materiale traditionale: capriori legati cu franghii din fibre de nuca de cocos si impodobite cu impletituri elegante din nuiele. Ce este interesant este faptul ca barcile sunt construite fara a se folosi nici macar un singur cui, aceste barci se gaseau peste tot in aceasta retea de canale ce insumeaza peste 1500 de kilometri insa nu de mult erau in pericol de a disparea complet. Turismul si nebunia vizitatorilor le-a readus la viata.

Foto: Laura Postelnicu

Foto: Laura Postelnicu

Casutele plutitoare sunt clasificate de guvern cu notiunea de platina, aur si argint si sunt peste 2000 la numar, usor prea turistic din punctul meu de vedere, dar dupa cum deja stiti dupa 15 episoade, mie imi place mai asa off the beaten track… Cea mai lunga croaziera care se poate face pe canale din Kollam are o durata de 8 ore si se parcurg cca 90 de km.

Foto: Laura Postelnicu

Foto: Laura Postelnicu

Initial nu imi era foarte clar cum se intampla cu Backwaters in Kerala, si toata lumea imi spunea ca merita sa rezervi si sa dormi pe barca… Dupa ce le-am scris la cativa de pe acolo solicitand oferte, avand in vedere ca era super sezon si perioada sarbatorilor, tarifele lor erau usor astronomice. Iar ideea de: eu in barca mai multe zile nu imi suradea in nici un fel. Poate pentru ca am mai avut doua experiente similare in Vietnam si dupa ce am rezervat o excursie de 1 zi, mi-am dat seama ca alegerea mea a fost corecta! No more boats!

Foto: Laura Postelnicu

Foto: Laura Postelnicu

Dis de dimineata ne trezim, mai mult morti decat odihniti, vibe-ul casei, tantari, plasa “romantica de tantari” de la patul baldachin care m-a scos din minti. Plus, cireasa de pe tort: comunicare intre religii cum nu am mai vazut…In stanga templu Hindus, in dreapta moschee….cand termina unii incep ceilalti, non stop… toata noaptea!!! toata noaptea!!! De nervi ne-am hotarat sa plecam cu 1 zi mai devreme la Cochin dar, mai intai… croaziera!

Foto: Laura Postelnicu

Foto: Laura Postelnicu

Vine reprezentantul de la agentie, ne incarca in masina si pe aici iti e calea. Ne traverseaza tot orasul iar la capatul drumului ne cere bani de transefer? Pai cum asa, ca noi aranjasem altceva cu o zi inainte! Pana la urma nu ii dam nimica si plecam dand marunt din buze catre ambarcatiune. Care ambarcatiune era ok, nu super luxoasa, normala, nimic special, cel putin din punctul meu de vedere. Ce a fost dragut, era faptul ca era doar pentru noi patru!

Foto: Laura Postelnicu

Foto: Laura Postelnicu

Daca imi aduc bine aminte am platit undeva la 4000 INR / persoana, pentru plimbare de dimineata pana pe dupa amiaza, cu mese incluse. Echipajul parea chiar dragutz si serviabil, poate chiar prea prea, aveam eu asa un feeling ca ceva nu e in ordine dar sa mergem mai departe. Nici nu iesim bine din zona portului, ca ne oprim la o piata de peste (misto ideea), ca vroiam inghetata… Fiecare pe romaneste cu ce il doare!
Ni se explica frumos ca trebuie sa ne alegem ce pesti am vrea sa mancam pentru pranz…oamenii nu vorbeau deloc engleza…aveau oricum niste preturi de Dorobanti, si a inceput scandalul cum ca trebuie platit pestele! Pai nu era inclus …si de aici un intreg circ. Mie nu imi place sa ma tiganesc fapt pentru care inainte sa ma infig in gatul capitanului, am platit si basta !

Vedere de la locul scandalului ;) Foto: Laura Postelnicu

Vedere de la locul scandalului 😉
Foto: Laura Postelnicu

Dupa ce ne-a cresut tensiunea… apele line, campurile de orez si linistea din jur ne-a mai calmat. Nu era vorba de suma in sine cat de principiu, de pacaleala pe care ti-o iei mereu ca strain in tari sarace unde oamenii de vad sub forma de portofel doar ca esti DIN EUROPA!!! Croaziera in sine a fost draguta dar cum ziceam si mai devreme…prea mult timp pe apa pentru mine! Once in a life time merge dar ce e prea mult strica…

Gata si cu croaziera: bineinteles ca soferul nu mai era la retur sa ne duca la hotel, sincer nici nu ma asteptam. Am mers ceva prin soare pana am gasit un tuk tuk si ne-am grabit la hotel, plecam catre Cochin si trebuia sa ne luam bilete de autobuz… Aventura cu bus-ul in episodul urmator!

Eu cred sincer ca orice experienta, fie buna, fie rea, iti aduce un plus valoare si merita la final dupa ce tragi linie, fapt pentru care Alleppy, cu bune si cu rele a fost ce ne trebuia probabil noua in acel moment. Plus ca acum, cand scriu asta imi dau seama ca mi-am dezvoltat capacitatea de filtrare a lucrurilor si ca numai momentele faine imi vin inapoi si ma incarca cu energia lor.

Foto: Laura Postelnicu

Foto: Laura Postelnicu

Namaeste
Laura

Episodul I – Milionarii din Slumdog
Episodul II – Îngerii din Mumbai
Episodul III – Caleidoscop de Mumbai
Episodul IV – Pe urmele lui Eliade
Episodul V – Mahabalipuram, orașul celor 7 pagoda
Episodul VI – Kanchipuram – Orașul de aur al celor 1000 de temple 
Episodul VII – La țară in Tamil Nadu   
Episodul VIII -Bine ați venit la Tiruvannamalai, călătorie în timp și spațiu către Nirvana!
Episodul IX – Auroville si Utopia vietii perfecte!
Episodul X: Pondicherry, just give time a break
Episodul XI:Chidambaram Temple. Look into your own self…
Episodul XII: Tanjore, the rice bowl of the country
Episodul XIII:Trichy my favourite! Poveste despre oameni, lumina, spirit si istorie!
Episodul XIV: Madurai, un oras de 2500 de ani – Atena Estului
Episodul XV: Verde de Karela


 

Lasă o impresie sau un comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*