Ghid de Iordania | Tot ce trebuie să știi despre “perla” Orientului Mijlociu

Print Friendly, PDF & Email

M-am gandit mult cum sa incep povestea experientei deosebite pe care am trait-o acum cateva saptamani, cand, printr-un concurs de imprejurari (care s-au dovedit in cele din urma a fi foarte fericite) si impinsa de la spate am ajuns in… Iordania. Inainte de a pleca si nestiind mare lucru despre acesta tara, am zis “Iar la arabi?” Fusesem in Tunisia, Egipt, Emiratele Arabe Unite si mi-as fi dorit in Europa anul acesta. Dar sa revenim…

Sursă foto: www.pbs.org

Sursă foto: www.pbs.org

Iordania te impresioneaza profund si te surprinde aproape la fiecare pas. Incantatoare si contrastanta, aceste meleaguri au captivat atentia calatorilor inca din antichitate si continua sa o faca si azi, chiar daca acum putem spune ca este adaptata la modernismul zilelor in care traim.

Am ajuns in Amman, capital Iordaniei, cu o cursa directa Bucuresti – Amman, cu aterizare pe la ora 3 dimineata. Desi nu este o ora la care simturile sunt “treze” in totalitate, primul conctact cu Iordania, aeroportul Amman genereaza prima surpriza: un aeroport foarte modern si foarte mare, senzatia de marime fiind data probabil se de faptul ca era foarte putin aglomerat la acea ora. Culoare lungi cu mocheta pe jos, mocheta care arata impecabil de parca nu demult ar fi montat-o si de parca nu ar calca-o in picioare mii de pasageri zilnic, ne conduc in cele din urma spre sala in care ne luam bagajele (vreau sa spun ca acestea deja se invarteau pe banda in asteptarea noastra) si unde ne asteptau de asemenea si reprezentatii agentiei locale (Jordan Experience) si Adel Madahin, cel care avea sa fie ghidul nostru pe intreaga perioada pe care am petrecut-o in Iordania.

aeroport2

Sa va povestesc despre formalitatile de viza in Iordania: viza de intrare in tara pentru cetatenii de toate nationalitatile este de 20 JD (Jordanian Dinar), aprox 30 dolari americani si poate fi obtinuta cu usurinta din orice aeroport. Viza pentru intrari multiple costa 60 JD, aprox 85 dolari si se obtine in prealabil de la ambasade sau consulate. Grupurile mai mari de 5 persoane care vin in Iordania printr-un tour-operator ioardanian sunt scutiti de plata vizei. In cazul meu, fiind parte a unui grup de aproximativ 40 persoane, am dat pasaportul reprezentantului local care s-a ocupat de toate formalitatile si care ni le-a adus stampilate cu viza de intrare direct la hotelul unde eram cazati. Totul s-a derulat extrem de repede si fara nici un efort din partea noastra. Recunosc ca am avut o strangere de inima cand am lasat pasaportul la o persoana necunoscuta, ne-am imbarcat in autocar si am plecat fara act catre hotel, dar am inteles ulterior ca totul era in favoarea noastra si ca aceasta este procedura standard.

Dimineata ma asteptam sa fiu trezita de minaretele din care se face chemarea la rugaciune. Ori oboseala drumului a fost prea mare, ori era bine izolat fonic hotelul pentru ca eu nu am auzit nimic decât traficul de dimineata (principalul mijloc de transport este masina, metroul sau tramvaiul lipsind cu desavarsire). Strazile se ingusteaza in unele cartiere asa de tare incat mijloacele de transport in comun sunt de fapt masini mici (taxi-uri albe), intrucat autobuze sau minibuze nu pot patrunde. Despre Amman am sa vă povestec însă mai multe într-un alt episod.

Sursă foto: www.beyondmyfrontdoor.com

Sursă foto: www.beyondmyfrontdoor.com

Acum trebuie neaparat să vă fac cunostinta cu Adel Mahadin, ghidul nostru – sursa inepuizabila de informatii, care oferea instant raspuns la orice intrebare, uneori inainte chiar de a apuca să deschizi gura…

1

Adel este Iordanian la origine, dar a venit in Romania pentru a urma facultatea de Medicina (pe care n-a terminat-o din motive financiare) dar a ramas aici… 27 ani. A trait la Craiova, s-a casatorit cu o olteanca cu care are 2 copii deja mari, iubeste cu frenezie Universitatea Craiova si FC Barcelona. Acum 5 ani a divortat si s-a reintors in Iordania. Unul din numeroșii săi cumnati, vazand ca vorbeste atât de mult si ca este foarte sociabil, i-a sugerat sa faca cursul de ghid de turism… Asa că uite-l pe olteanu’ nostru absolvind cusurile de ghid in Ioardania si devenind unul dintre cei 5 ghizi pe limba romana existenti in acest moment aici. Vorbeste limba romana foarte coerent cu accente oltenesti si are abilitatea de a te ”introduce” in ceea ce inseamna Iordania ca o poveste presarata cu glume, fără să te oboseasca cu date istorice sau prea multi termeni tehnici.

Sursă foto: www.oneworld365.org

Sursă foto: www.oneworld365.org

Iordania, oficial denumită Regatul Hasemit al Iordaniei isi trage numele de la râul Iordan, care la rândul sau vine din Or (groapa) si Dan (unul din cei 12 fii ai lui Iacov din Geneza), adică tara lui Dan cel care a primit “groapa” – zonă cunoscuta azi sub denumirea de Marea Moarta (peste 400 m sub nivelul marii). “Hasemit” provine din “hasem” – era porecla bunicului Regelui Abdulah al II-lea, actualul rege al Iordaniei si insemna “cel care imparte carne gratuit”. Povestea spune că acesta umbla prin tară si impartea carne săracilor, carnea fiind considerat cel mai consistent aliment, motiv pentru care era foarte iubit si stimat de popor. Fiul lui, Hussein Bin Talal este considerat intemeitorul Iordaniei moderne, a carui gândire a fost preluata si de actualul suveran Abdulah. Abdullah a devenit rege pe 7 februarie 1999 înainte de moartea tatălui său Regele Hussein. Hussein îl numise Print Mostenitor cu foarte putin timp inainte, pe 24 ianuarie 1999. Mama lui Abdullah, Prințesa Muna al-Hussein, este de origine britanică iar acesta nu era văzut ca având suficientă legitimitate pentru a ascende la tron. Regele Hussein,  internat la o clinica in SUA (cancer) si stiind ca nu va mai trai mult, s-a intors in Iordania si a schimbat Constitutia astfel incât fiul său să ii poata succede la tron, înlocuindu-și propriul său frate, Printul Hassan al Iordaniei, care ocupa această funcție de mulți ani. Nu a fost o decizie populara, dar pentru a mai diminua impactul, regale Abdulah s-a casatorit cu Rania Al-Yassin, acum Regina Rania al Adbullah, originară din Palestina, care se remarcă prin munca ei filantropică.

old amman

Iordania este o tara săracă, care spre deosebire de vecinii ei nu are resurse de petrol. Acesta este si motivul pentru care in Iordania nu sunt conflicte armate ci dimpotriva este un loc de refugiu pentru toată populatia zonei. Cifrele o demonstreaza insă cel mai bine: populatia Iordaniei este de 6.5 milioane, la care se adauga aproape 5 milioane de refugiati!! Dintre acestia, 3.5 milioane trăiesc in Amman, plus incă 2 milioane care traiesc in imprejurimi, dar intra si ies zilnic din capitală.

Iordanienii vor spune despre ei ca sunt oameni simpli, saraci si darnici. Periodic fac pachete cu mâncare si haine pe care le lasa la usa familiilor sărace, fără a astepta de la acestea multumiri sau recunostintă. Se pare că exista o lege prin care 1.5% din toate veniturile care nu sunt utilizate timp de 2 ani de zile, trebuie donate către familiile nevoiase. De asemenea la Curtea Regală exista un birou deschis 8 ore/zi, cu un buget/zi de 1 milion de dinari Iordanieni, destinat persoanelor care solicita ajutor din motive obiective. Dar, zice ghidul nostru, iordanianul este un om mândru si preferă să se descurce cu ce are sau, să suporte lipsurile decât să ceara de pomană… Asa că cei de la biroul regal nu prea au treaba. Mă intreb cât de lungă ar fi coada la un astfel de birou in România…

Sursă foto: www.intheknowtraveler.com

Sursă foto: www.intheknowtraveler.com

In Iordania nu se impoziteaza veniturile obtinute din micile afaceri. Se consideră că din aceste venituri se intretin familile micilor întreprinzători. Si cum in majoritatea tarilor musulmane familiile sunt numeroase, sunt si greu de intretinut. Veniturile Iordaniei sunt: 25% din turism, 20% din minereurile de fosfat si potasiu, 5% din impozite dar sunt platite numai de catre marile firme care opereaza in turism, 50% din donatii ale tarilor care au diverse interese in zona (SUA, Irak, etc…)

Transportul este asigurat aproape in intregime de masini mici, motiv pentru care infrastructura rutiera este una foarte bună. Autostrada Desertului leaga Aqaba de Amman si apoi se intinde până la granite Siriei având o lungime de cca 420km (a fost construită de Irak in interval de aproximativ un an).

Sursă foto: www.alittleadrift.com

Sursă foto: www.alittleadrift.com

In Iordania nu exista căi ferate pentru transportul de calatori. Se mai foloseste doar o mica parte din celebra cale ferata a Hejazului, construită de otomani pentru a lega Istanbulul de Mecca, atacată si distrusă partial de Lawrence si emirii Faisal si Abdullah in timpul primului razboi mondial, astazi fiind utilizata doar pentru transportul fosfatului din desert pana la portul Aqaba.

Statul Iordanian si regele Abdulah se bazeaza pe 3 elemente:

  • Siguranta nationala: in Iordania nu se fura, nu se produc abuzuri sau infractiuni majore. Chiar dacă astfel de situatii se mai intampla, acestea sunt foarte aspru pedepsite. Turistii veniti in Iordania beneficiaza de protectie 24/24, 7/7 asigurata de catre politia turistica. Acestia sunt prezenti in numar foarte mare la toate obiectivele turistice, asa incat orice incident ce ar putea implica turistii sa fie evitat. Localnicii nu au voie sa abordeze turistii sub nici un motiv. Asa ca aici nu va veti lovi tot timpul de vânzători de suveniruri care să vă scoată din sărite
Sursă foto: www.updatecars.tk

Sursă foto: www.updatecars.tk

  • Invătamântul: invătamântul de 8 clase este obligatoriu si gratuit. Parintii care nu isi trimit copii la scoală pot fi pedepsiti. Aceasta este o forma prin care se incearca ridicarea nivelului de trai al populatiei, bazată idea conform căreia orice copil daca invata porneste cu sanse mai mari in viata. Statul alocă anual minim 5% din PIB învătământului si probabil asa se explică de ce rata alfabetizarii a crescut dupa 1980 de la 60 la 91%…
Sursă foto: www.en.wikipedia.org

Sursă foto: www.en.wikipedia.org

  • Serviciile medicale sunt de inaltă calitate si gratuite. Acestea sunt decontate 100%, astfel: facturile de la spitale sau de la farmacii sunt decontate la locul de munca integral la urmatorul salar. Daca bolnavul nu este angajat, atunci facturile sale sunt decontate de catre Curtea Regala.

Majoritatea muncilor sunt desfasurate de catre barbati. Cu toate acestea, femeile au acces nerestrictionat in orice domeniu de activitate cu 2 exceptii: salubritate si ospătarie. Niciodata nu vei vedea o iordaniancă lucrand in aceste 2 domenii. Si totusi rata somajului este de peste 12%.

Desi tara este acoperita mai bine de trei sferturi de deșert (4% din suprafata tării este teren arabil si 8% păsuni), agricultura ocupă un rol extrem de important. Peste 20% din populatie lucrează în acest domeniu. Oarecum paradoxal, in Iordania se mananca foarte bine, fructele sunt foarte zemoase si dulci si mai ieftine decat in Romania. De la nici o masa nu lipseste lipia, humusul, tahini, numeroase salate din legume. La pranz vei gasi aproape cu siguranta o supa de linte sau de arpacas. Mancarea traditionala a Iordaniei este Mensaf, o reteta beduina consistenta, interesanta si desigur foarte gustoasa care are la baza carne de oaie cu os, orez si iaurt gros de capra. Nu trebuie ratat “lemon mint”, un suc de lamaie cu menta, foarte racoritor sau un suc de rodie, stors din fruct in fata ta.


Să vă povestesc câte ceva despre obiceiurile și traditiile iordaniene:

Conceputl despre căsătorie este: “prin casatorie barbatul isi completeaza religia”. In trecut parintii negociau si stabileau casatoriile, fara ca mirii sa se cunoasca macar dinainte. In zilele noastre se cunosc dinainte dar au voie să discute. Dupa ce se decid sa se casatoreasca, viitorul mire isi anunta in primul rand mama, apoi surorile si apoi celelalte femei din familie. Ceremonianul de nunta cuprinde 3 vizite obligatorii:

1. Mama din partea baiatului impreuna cu 10-15 femei din familie merg la casa fetei să o cunoască. De ce merg doar femeile: simplu, doar acestea au voie sa vada fata fără acea haina neagra care, in mod traditional, acopera tot corpul si capul fetei . Femeile urmeaza sa isi faca o parere depre viitoarea nora si să o recomande sau nu baiatului pentru continuarea “procedurilor”.

2. Tatal baiatului, sau un reprezentant de sex masculin al acestuia va suna la tatal fetei si il invită la o cafea. Barbatii familiei de data aceasta (aprox 50… ) onorează invitatia la cafea. Dacă fata nu este de accord cu baiatul atunci reprezentantul acesteia zice: “beti-va cafeaua, dar nu aveti nici o sansă”. Dacă fata este de accord atunci reprezentantul acesteia zice: “beti-va cafeaua si da-ti-ne un timp de gandire de circa 2 saptamani să ne interesam de baiat si apoi mai poftiti pe la noi”. Dupa cateva zile suna reprezentantul baiatului si stabileste a 3-a intalnire.

3. La a treia vizita merg toate neamurile, acceptul de casatorie al tinerilor fiind deja stabilit.         Toate cheltuielile legate de nunta sunt suportate de către mire si nunta poate sa dureze până la 7 zile. Vă dati seama la ce sume se poate ajunge! Băiatul poate să se imprumute de la banci pentru a suporta aceste cheltuieli, la cele mai mici niveluri de dobandă.  Un asa scop nobil merită orice sacrificiu, nu-i asa?  Tot mirele este cel care trebuie sa îi dea miresei cca 2000-3500 dinari în vedera pregătirilor pentru nunta. Viitoarea sotie merge la magazine si comanda toate bunurile pe care si le doreste in casă iar viitorul sot merge ulterior si plateste facturile. Toate bunurile care se cumpara, inclusive casa sau masina, toate sunt trecute pe numele fetei. Tatăl fetei primeste simbolic 1 dinar pentru că ii da fata de sotie.

Sursă foto: www. forum.home.news.cn

Sursă foto: www. forum.home.news.cn

In caz de divort, daca sotul o cere, trebuie sa plătesca sotiei 20.000 dinari si toate bunurile cumparate cu prilejul casatoriei. Daca fata este cea care cere divortul, atunci ea trebuie sa restituie sotului absolute toate cheltuielile de casatorie, acesta fiind si motivul pentru care aceste cheltuieli sunt mentionate in certificatul de casatorie. Singura exceptie de la aceasta regula este divortul din motive de sterilitate. Daca sotia nu face copii, atunci barbatul are dreptul la a 2-a, a 3-a si maxim a 4-a sotie, dar cu conditia obligatorie ca sotiile anterioare sa fie de accord cu noua sotie. In plus, toate sotiile trebuie tratate egal atat din punct de vedere finaciar cat si din punct de vedere al timplului petrecut cu fiecare dintre ele.

Obiceiul de inmormantare: conform Coranului inmormantarea ar trebui sa aiba loc in aceeasi zi cu decesul, dar intrucat se pare ca s-au gasit dovezi conform cărora unele persone au fost declarate decedate gresit, in prezent inmormantarea se face dupa minim 24 ore. Persoana decedată este asezată pe partea dreaptă, cu fata spre Mecca si picioarele spre est. Nu se fac pomeni la inmormantari. Aceasta pentru că, in mod normal, de pomeni ar trebui să se ocupe familia dar, vorba iordanienilor: “v-ar conveni sa mancati mancarea sarata cu lacrimile familiei?”

In episoadele viitoare am sa va povestesc despre Amman, Petra, Wadi Rum si multe altele. Până atunci, numai bine!

Ghid de Iordania. Episodul II: Amman

Ghid de Iordania. Episodul III: Petra

Ghid de Iordania. Episodul IV: Wadi Rum

 

Lasă o impresie sau un comentariu

2 thoughts on “Ghid de Iordania | Tot ce trebuie să știi despre “perla” Orientului Mijlociu

  1. Tajti Aneta

    Bună ziua! Nu știam despre Iordania decât că este undeva în Orientul Mijlociu și că religia este musulmană.Văzusem un reportaj despre Petra și..cam atât.M-a fascinat dintotdeauna Orientul.
    După ce am citit relatare dumneavoastră, simt un respect profund față de acești oameni mândri, față de legile și cultura lor. Vă mulțumesc pentru consemnările făcute.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*